Anuala de Arhitectura Bucuresti 2015 accent pe relatia cu autoritatile locale si comunitati

Ordinul Arhitectilor Filialiala Teritoriala Bucuresti deschide expozitia de proiecte din cadrul Anualei de Arhitectura 2015 pe data de 1 iulie, in Gradina Casei Universitarilor, spatiu reamenajat si revitalizat de OAR Bucuresti. Accentul se pune pe comunitatile din cartierele bucurestene si pe intermedierea relatiei acestora cu autoritatile locale. Anuala da startul unei noi strategii de actiune a OAR Bucuresti, care isi propune un nivel mai mare de implicare si proiecte concrete pentru Bucuresti.
Pentru prima data in istoria acestei manifestari culturale este invitata sa participe cu proiecte si expozitii Uniunea Arhitectilor din Republica Moldova, dar si numeroase entitati ale societatii civile, care s-au implicat cu proiecte concrete, in parteneriat cu OAR Bucuresti, pentru zonele: Cotroceni, Tineretului, Timpuri Noi, Bucurestii Noi, Damaroaia, Drumul Taberei, Giurgiului, Giulesti, Ghencea sau Centrul Vechi.
“Bucuresti este orasul cu cele mai multe investitii in imobiliare si proiecte de urbanism, cu cel mai mare buget al Primariei Generale, aproximativ un miliard de euro si cu cele mai mari zbateri”, a declarat arhitectul Serban Sturdza, presedintele OAR Bucuresti. “Pana in prezent societatea civila si diverse entitati culturale, voluntari, arhitecti si urbanisti au luptat pe propriul lor front pentru oras. Credem ca este momentul ca toate aceste eforturi sa fie unificate si concertate. Ne propunem sa actionam ca un liant si vizam actiuni extrem de concrete, cu impact real asupra Bucurestiului” a explicat arh. Serban Sturdza.
Anuala este cea mai ampla manifestare de arhitectura din Bucuresti si se desfasoara pe durata mai multor luni de evenimente, seminarii si expozitii pe intreg teritoriul capitalei. Punctul central il reprezinta competitia de arhitectura, organizata in incinta Gradinii Casei Universitarilor. Editia 2015 prezinta 247 de proiecte inscrise in competitie, cel mai mare numar de proiecte depuse pana acum la Anuala. Numarul de proiecte participante la sectiunile dedicate proiectelor realizate – Anuala incluzand si sectiuni dedicate studiilor si proiectelor nerealizate – este similar cu numarul de lucrari depuse in 2003, respectiv 31. Acest indicator exprima nivelul scazut al lucrarilor cu arhitectura de calitate din Bucuresti, in raport cu investitiile totale din piata imobiliara, chiar daca pe piata au intrat si investitori care au ales sa realizeze proiecte valoroase.
“Se construieste mai mult decat in 2003, dar nu neaparat mai bine” explica arh. Emil Ivanescu, vice-presedinte OAR Bucuresti si organizatorul Anualei de Arhitectura. Beneficiarul de arhitectura in 2015 este mai educat in comparatie cu 2003, birourile de proiectare au crescut si ele semnificativ standardul, dar perioada de criza financiara si-a pus puternic amprenta asupra bugetelor si a stilului de lucru din piata de constructii.
“Creste si mai mult distanta intre esalonul unu, cel al investitorilor care mizeaza pe arhitectura si calitate si dezvoltatorii care sunt doar in cautarea profitului, fara respect pentru clientii lor. Periferiile se dezvolta haotic, cu cartiere dormitor, sufocate cu mii de apartamente mici si neinspirate, fara vegetatie, fara infrastructura, lipsite de orice estetica. Chiar daca observam cresteri in piata rezidentiala, arareori aceste proiecte sunt si valoroase pentru Bucuresti si bucuresteni”, a subliniat arh. Emil Ivanescu.
Se remarca o evolutie a numarului de proiecte de amenajari interioare, fapt care certifica apetitul in crestere pentru design interior al bucurestenilor, aceste lucrari fiind realizate atat in cadrul unor proiecte noi, cat si in incinta unor cladiri existente. Este primul an in care numarul proiectelor de amenajari interioare depaseste numarul de proiecte de arhitectura.
Restaurarile se afla in suferinta, aceasta fiind sectiunea cu cele mai putine proiecte depuse si cea mai mare stagnare – acelasi numar mic de proiecte in ultimii 3 ani, respectiv 6 proiecte acceptate in competitie. “Restaurarile sunt extrem de greu de realizat, presupun multa experienta, fonduri generoase, rabdare si mana de lucru extrem de specializata. Investitiile private nu pot compensa investitiile pe care ar trebui sa le faca autoritatile locale, in imobilele care le apartin. Aici intervin si problemele de proprietate inca nerezolvate cu care se confrunta o parte importanta a patrimoniului din Bucuresti”, a subliniat arh. Emil Ivanescu.
Intr-o analiza comparativa, a proiectelor rezidentiale versus proiecte socio-culturale, se remarca faptul ca numarul proiectelor socio-culturale este aproape de doua ori mai mic. 2013 a fost singurul an in care proiectele socio-culturale au fost mai numeroase, aceasta fiind categoria in care predomina investitiile de stat (scoli, cladiri culturale, baze sportive etc).
In premiera, Ordinul Arhitectilor Bucuresti a luat in calcul acordarea premiului pentru “Cea mai sustenabila cladire de birouri”, premiu ce va lua in calcul indici de arhitectura si sustenabilitate, in linie cu standardele europene din segmentului de birouri.
“Este primul an in care se va acorda acest premiu. Ne dorim sa incurajam apetitul dezvoltatorilor pentru cladiri eficiente energetic, dar care au si o arhitectura de calitate. Suntem constienti ca in ultimii ani accentul a fost pe eficientizare si alte aspecte tehnice, dar nu trebuie pierdut din vedere nici factorul estetic si functional, care nu face decat sa sporeasca valoarea proiectelor si reputatia investitorului” a explicat arh. Emil Ivanescu.
Programul Anualei de Arhitectura 2015 “Construind comunitatea” si harta cu proiectele societatii civile care au fost incluse in aceasta manifestare sunt disponibile pe site-ul anualei. Anuala se desfasoara pe parcursul mai multor luni, in multe cartiere din Bucuresti, avand ca element central competitia de arhitectura, cu incepere din data de 1 iulie.

_______________________________
Ordinul Arhitectilor din Romania este organizatie profesionala infiintata potrivit prevederilor Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, cu modificarile si completarile ulterioare. Prin activitatea membrilor sai, O.A.R. are nobila misiune de a convinge pe orice beneficiar al serviciilor de arhitectura ca acestea reprezinta, in primul rand, un act de cultura de interes public, cu implicatii urbanistice, economice, sociale si ecologice.