Cum a aparut banda adeziva?

In anii ’20 ai secolului trecut, industria automobilistica, in plina dezvoltare, avea de rezolvat o problema. Proprietarii companiilor producatoare de automobile constatasera ca erau foarte cautate automobilele in doua culori, de aceea se cauta o modalitate ca, la vopsire, cele doua doua culori sa fie perfect delimitate, ceea ce a condus la o idee care a generat aparitia benzii adezive (Scotch). Pana la vremea respectiva, separarea culorilor se facea punand deasupra suprafetei alaturate celei care urma sa fie vopsita, ziare, dar procedeul era destul de greoi, culoarea deteriorandu-se adeseori. In 1925, Richard G. Drew, inginer , asistent de laborator, care lucra la producerea glaspapirului, la firma americana 3M Company (Minnesota Mining and Manufacturing Company), a conceput o banda din hartie creponata, lata, cu margini adezive, care putea fi fixata la locurile unde se alaturau culorile, pentru a le demarca. Muncitorii au crezut ca este vorba de un mod de a face economie la hartie, de aceea au numit inventia lui Drew, “banda scotiana” (scotch tape), avand in vedere reputatia de zgarciti a scotienilor. Exista insa un inconvenient, legat de faptul ca banda nu se fixa foarte bine. Drew a adaugat, in acest scop, pe intreaga suprafata, un amestec de cauciuc, rasini si ulei. Cativa ani mai tarziu, tot el a inventat banda adeziva transparenta. Scotch-ul (banda adeziva) a fost brevetat pe numele Companiei 3M si, ca semn distinctiv al marcii, cuvantul trebuie scris cu litera mare.

Pe de alta parte, trebuie mentionat ca un fel de banda adeziva, ceea ce numim astazi, in mod comun, izolirband (in limba romana, cuvantul provenind din germanul “isolierband”), a fost inventata inca din 1860, de catre englezul Jonathan Edwards Chatterton, care a fabricat-o dintr-o substanta extrasa dintr-un arbore – gutta-percha – care creste din abundenta in Sumatra (Insula din Oceanul Indian), in amestec cu rasini si gudron. Aceasta banda adeziva se folosea la izolarea cablurilor electrice si a celor submarine.

Daca, initial, banda adeziva a fost utilizata doar in industria automobilistica, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, s-a folosit intens pentru izolarea munitiei. Datorita ei, in 1970, s-au salvat astronautii misiunii Apollo 13 (cand au fost necesare reparatii majore la filtrele de bioxid de carbon, folosindu-se banda adeziva), acestia reintorcandu-se in siguranta peTerra. In celebrul serial de televiziune american “MacGyver”, difuzat incepand cu 1985, personajul principal (Mac), a carui principala preocupare este de a pune in practica diversele cunostinte stiintifice si de a folosit cat mai inventiv obiectele banale din jurul sau, nu s-ar fi putut descurca fara a recurge frecvent la banda adeziva. “MacGyver”-ismele au intrat in cultura populara, pentru ca stimuleaza imaginatia si interesul pentru stiintele aplicate, intr-un mod amuzant, ajungandu-se la tot felul de lucruri interesante, la indemana oricui, in viata de zi cu zi.

Pastrandu-se principiul de fabricare, de la Scotch-ul transparent s-a ajuns la Duct tape, banda adeziva impermeabila, neextensibila, pe suport de panza, cu o mare aderenta, rezistand pana la 70 de grade Celsius, colorata in argintiu, negru, dar si in alte culori. Denumirea vine de la faptul ca una dintre variantele cele mai cunoscute ale acestei benzi adezive este produsa de societatea americana “Duck Product”. Caracterul multifunctional al acesteia face sa poata fi utilizata in bricolaj, in constructii, in medicina, chiar si in domeniul artistic. De exemplu, unul dintre cei mai cunoscuti artisti contemporani, adept al pop art, Olivier Blanckart, isi realizeaza sculpturile din carton, hartie si scotch de ambalaj.

Exista in comert si banda adeziva fluorescenta, foarte buna ca reper, pe timp de noapte.