În România, din procentul de 20 % de oameni care suferă de tulburări psihice, jumătate sunt depresivi. Depresia este mai frecventă decât diabetul la noi în ţară, conform unui studiu al Ligii Române de Sănătate Mintală.
La nivel mondial există între 120-200 de milioane de persoane care suferă de această boală, ceea ce reprezintă aproximativ 3% din populația de pe glob, conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Depresia, una dintre cauzele suicidului
Sinuciderea, catalogată ca act de curaj, lașitate, slăbiciune, păcat capital sau nebunie, este un fenomen extrem de complex, influențat atât de factori psihologici, biologici cât și sociali. Depresia este catalogată drept a treia cauză de sinucidere în rândul persoanelor de orice vârstă.
Depresia impiedică persoana să mai simtă succesul, bucuria sau relaxarea. Individul devine excesiv de exigent cu sine și ajunge să se autoanalizeze cu multă severitate, ajungând până la intransigență. Specifice în cazul depresiei, pe lângă sentimentele de inutilitate și culpabilitate, sunt gândurile iraționale care amplifică suferința și împing către suicid. Tot ce este negativ sau mai dificil în viața individului este amplificat, în comparație cu tot ceea ce este bun. În aceste condiții, individul nu mai poate gândi pentru el însuși, depresia fiind cea care preia controlul și „gândește” pentru el.
Alți factori care determină sucidul
Printre cauzele care determină suicidul, altele decât depresia, medicul specialist psihiatru Gabriel Diaconu enumeră cauzele de natură genetică: “Genetica psihiatrică a suicidului este un fapt, care a început, încă din anii 80 cu o lucrare a lui Mary Asprey, care demonstra o concentraţie mai scazută a unui metabolit în lichidul cefalorahidian a celor morţi prin suicid versus cei morţi prin alte cauze şi a continuat prin studii care în prezent sunt absolut fantastice, despre cum diferă creierul unui suicidar de creierul unei persoane cu, să zicem exact aceeaşi boală psihică, dar care a murit de alte cauze”.
Evenimentele din primii ani de viata ai unui individ, reprezintă un alt factor care poate cauza o oarecare înclinaţie spre suicid. Traumele fizice, psihice sau sexuale pe care le resimt multe persoane, în special femeile şi copiii, sau condiţiile socio-economice adverse pot fi o sursă a acestui tip de comportament. „În România fiecare a doua femeie suferă de violență domestică, fiecare a treia femeie suferă de agresiune sexuală și fiecare al patrulea copil suferă de una dintre cele două”, declară medicul specialist psihiatru Gabriel Diaconu.
Comportamentul suicidar este determinat şi de lipsa de informaţii existente în mass-media cu privire la cauzele, efectele şi implicaţiile lui, după cum susţine Gabriel Diaconu: „Este nevoie de o mai bună informare a populaţiei cu privire la această problemă, pentru ca aceasta să conştientizeze că suicidul este o boală propriu-zisă, care netratată la timp, poate cauza gesturi ireversibile”.
Ce putem face să prevenim apariţia depresiei sau chiar a suicidului?
Depresia nu trebuie confundată cu o dispoziție proastă pasageră. Tratamentul pentru depresie constă în terapie psihologică și antidepresive ori o combinație între cele două. Alegerea tratamentului depinde de diagnosticul pacientului și de gravitatea simptomelor.
Anual, ţări din întreaga lume întreprind activităţi şi campanii de prevenţie a suicidului ori a depresiei. În România, o platformă complexă online, www.depresiv.ro, a fost înfiinţată recent, special ca un mijloc de sprijin şi informare pentru cei care s-au confruntat de-a lungul vieţii cu o tulburare de dispoziţie sau au în familie persoane care trec prin astfel de episoade.
Pe 10 septembire, de Ziua Mondială de Prevenţie a Suicidului, platforma www.depresiv.ro a organizat evenimentul „Susţine lupta pentru VIAŢĂ”, care a avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă asupra nevoii de a conştientiza că suicidul a devenit o problemă de sanatate publică care nu mai poate fi tratată cu indiferenţă.
În prima parte a evenimentului, invitații, dr. psihiatru Gabriel Diaconu, Silvia Dumitrescu și Florentina Opriș s-au alăturat acestei cauze și au împărtășit publicului din experiența lor profesională și personală.
În cea de-a doua parte, toți cei prezenți au lansat sute de baloane pe fundalul Bolero-ului lui Ravel, în semn de speranță și solidaritate. De asemenea, patru panouri au fost umplute cu mesaje de încurajare sau sfaturi venite din partea publicul participant și postate apoi pe site-ul www.depresiv.ro.
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro