Dreptul la apa un drept constituțional

De Ziua Internațională a Apei (22 martie), tinutul dintre ape - Delta Dunării - suferă. Ținând cont de calitatea slabă a apei de suprafață și de subteran din zonă, de lipsa infrastructurii sanitare, a canalizării și a stațiilor de epurare, situația se descrie ca o adevărată bombă cu ceas. Copiii sunt categoria cea mai amenințată, aproximativ 17% dintre aceștia suferind de boli purtate de apă, conform unui studiu al Asociației Salvați Dunărea și Delta (SDD).

“Accesul la apă curată ar trebui inclus în Constituție. Practic, el este deja acolo după părerea mea, dar nu explicit, căci ce poate însemna dreptul fundamental la viață fără dreptul la elementele care susțin viața!? Suntem prea puțin conștienți de importanța acestei resurse în calitatea vieții noastre. Iar cum cetățenii sunt prea ocupați cu supraviețuirea de zi cu zi, noi cei de la Asociația Salvați Dunărea și Delta le cerem și autorităților să fie la fel de preocupate: să asigure această bază minimă, esențială” a declarat Liviu Mihaiu, Președintele Salvați Dunărea și Delta.

Iată mai jos o serie de probleme cu care locuitorii din Delta Dunarii se confruntă:

- Lispa infrastructurii de alimentare: Peste 70% din familiile cu copii nu au canalizare, apă curentă și adesea nici apă potabilă în gospodării .

- Consumul de apă direct din Dunăre sau din puțuri de mică adâncime expune populația locală la riscul îmbolnăvirii având în vedere degradarea continuă a calității apelor de suprafață cauzată de agricultura intensivă, traficul naval și de lipsa stațiilor de epurare a apelor uzate din orașele aflate în amonte. Aceasta se traduce printr-o expunere ridicată la boli diareice acute, afecţiuni digestive cronice şi parazitoze (conform DSP Tulcea).

- Întârzierea reconstrucției ecologice a amenajarilor agricole si piscicole din Delta Dunării (aprox. 80 000 ha) amenajate în regimul comunist, acestea funcționând în trecut precum adevărate filtre naturale pentru sedimentele aduse de Dunăre, amână pe termen nelimitat reluarea circuitului natural al apei în ecosistemul deltaic și astfel însănătoșirea unei părți însemnate (aproximativ 20%) din Delta Dunării.

- Creșterea alarmantă a fenomenului de eutrofizare a apei cu efecte dramatice asupra biodiversitatii acvatice. Fenomenul este cauzat de scurgerile de substanțe folosite în agricultura intensivă ca îngrășăminte.

- Poluarea datorată navelor maritime de mare tonaj (care circulă pe brațul Sulina), cât și navele de mică capacitate (folosite pentru pescuit, transporturi, turism, etc). În perioada de exploatare normală, navele pot descărca legal sau ilegal o mare varietate de substanțe fie direct în mediul acvatic, fie indirect prin intermediul atmosferei. Acești poluanți cuprind în special hidrocarburi și deșeuri de hidrocarburi, substanțe lichide nocive, care pot avea efecte imediate sau pe termen lung asupra mediului acvatic .

- Lipsa infrastructurii de tratare a apelor uzate: România încă nu îndeplinește standardele pe care și le-a asumat în tratatul de aderare prin transpunerea în legislația națională a Directivei Cadru Apă (2000/60/EC). Există aproximativ 20 de stații de epurare a localităților cu ieșire la Dunăre, cele pre-existente aderării însă majoritatea apelor uzate ajung direct în Dunăre. Este de ajuns să menționăm faptul că spitalul din Galați, al șaselea oraș din țară, varsă, direct în Dunăre, ape uzate infectate, fără să le trateze nici măcar cu clor. Îl considerăm un atentat direct la sănătatea publică.

O listă lungă la care propunem câteva soluții simple și de efect.

- Până în acest moment, Rezervația Biosferei Delta Dunării nu are un plan de management finalizat și agreat. Acest document este necesar pentru alinierea viziunilor și concertarea eforturilor tuturor factorilor interesați.

- Pentru restabilirea filtrului natural împotriva sedimentelor și substanțelor aduse de fluviu, trebuie urgentată reconstrucția ecologică a luncii Dunării.

- Implementarea Directivei Cadru Apă trebuie să devină prioritatea zero pentru toate autoritățile de resort, cu obiective clare de redresare a situației până în 2015.

- Creșterea nivelului de conștientizare și educație. Neînțelegerea pericolelor asociate cu un consum iresponsabil al apei blochează managementul durabil al acestei resurse prețioase.

În încheiere dorim să reamintim că România nu are o poziție avantajată în ceea ce privește resursa de apă, aflându-se la coada clasamentului țărilor UE (doar 40 mld. m3 sunt utilizabili în mod real, cantitatea de apă pe cap de locuitor fiind de doar 1,894 m3/an/locuitor). Luând în calcul și fenomenul de deșertificare instalat de secetele prelungite din ultimii ani tot în această zonă, România nu își poate permite decât să ia măsuri urgente.

Raportul “Delta Warning Report – Sănătatea copiilor din Delta Dunării” este realizat de Asociația Salvați Dunărea și Delta în cadrul proiectului “Sănătatea copiilor din delta Dunării”, cu sprijinul GlaxoSmithKline (GSK) România. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis a contribuit cu expertiza de specialitate pentru realizarea acestui raport (martie 2012). Raportul poate fi consultat la următoarea adresă:
http://www.salvatidelta.ro/SDD_studiu-sanatate-copii.pdf