Inundatiile consuma 2 1 din PIB ul Romaniei

Inundaţiile produc tragedii umane şi pierderi economice uriaşe, având totodată consecinţe grave, ireversibile pentru mediu.

Întreaga Europă se confruntă cu dezastre naturale de amploare excepţională.

- Conform datelor publice, în România, inundaţiile şi furtunile au dus recent la pierderea a 76 de vieţi omeneşti şi au provocat pagube de peste 1,66 miliarde Euro (adică echivalentul a 2,1% din PIB-ul ţării noastre). Ele au afectat aproximativ 656.392 ha terenuri agricole, 10.420 km drumuri, 23,8 km de cale ferată, 9.113 poduri şi picioare de pod, 90.394 fântâni. Delta Dunării este un areal special, afectat în mod deosebit de inundații și în care fenomenele meteo şi acţiunile omului din ultimul secol au produs schimbări semnificative ecosistemelor şi morfologiei zonei.

- În Italia, din 1944 până astăzi, costul estimativ al prejudiciului adus de cutremure, alunecări de teren şi inundaţii atinge 242,5 de miliarde euro (aproximativ 3,5 de miliarde pe an). 82 % dintre localităţile din peninsulă sunt expuse riscului hidrologic şi peste 5.700.000 de oameni trăiesc în zone cu risc de inundaţii.

- Slovacia s-a confruntat, numai în primele 10 luni ale anului 2014 cu 599 de inundaţii.

- Şi în Peninsula Iberică, inundaţiile au un impact considerabil asupra vieţii şi proprietăţilor oamenilor. În Spania, au fost determinate 1398 de locuri unde există periodic inundaţii majore. Reteaua hidrografica portugheză compusă din 12 râuri partajate la vest cu Spania prezintă acelaşi risc ridicat de calamitate.

Riscurile aferente inundaţiilor în marile bazine hidrografice, aflate pe teritoriul mai multor ţări, pot fi reduse prin abordări transnaţionale, interdisciplinare, în cadrul unor proiecte internaţionale, în care participă toate părţile co-interesate.

Un astfel de demers transnațional este proiectul european de cercetare FLOOD-serv, derulat în cadrul programului Horizon 2020.

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea unei aplicații ce oferă servicii publice personalizate și centrate pe nevoile cetățeanului.

FLOOD-serv contribuie la creșterea implicării cetățenilor din zonele de risc, valorificând puterea colaborativă a rețelelor informatice (de oameni, de cunoştinţe, de senzori) pentru conștientizarea și identificarea soluțiilor de atenuare a riscului şi coordonarea acţiunilor în situaţii de calamitate.

Practic, vorbim de un sistem informatic care corelează în mod inteligent un volum uriaş de informaţii despre inundaţii, colectate dintr-o serie foarte largă de surse (senzori, social media şi date deschise) şi pe care le pune la dispoziţia beneficiarilor (cetăţeni şi funcţionari publici), pe orice tip de dispozitiv fix sau mobil (tablete şi telefoane inteligente, laptopuri și PC-uri).

„Proiectul Flood-serv consideră impactul social drept un factor cheie de dezvoltare. El nu se rezumă la dezvoltarea de “comunităţi online”, ci are în vedere toate situaţiile cu care se confruntă oamenii în viaţa de zi cu zi. Singura soluţie viabilă, temeinică, împotriva vulnerabilităţilor, inclusiv a celor naturale, cum sunt şi riscurile legate de inundaţii, este schimbarea comportamentului oamenilor. De aceea, platforma Flood-serv se bazează pe conţinutul generat de cetăţeni, intermediind legătura dintre aceştia şi autorităţile publice responsabile, prin reţele sociale şi cu ajutorul tehnologiilor mobile”, afirmă Monica Florea, coordonatoarea acestui proiect şi directorul Departamentului de Proiecte de Cercetare din cadrul SIVECO România.

Platforma europeană FLOOD-serv va fi implementată de 12 parteneri din 7 ţări (Austria, Spania, Romania, Portugalia, Slovacia, Italia, Belgia) în cadrul unor proiecte pilot în regiuni cu risc ridicat de inundaţii: în Italia (regiunea Genova), România (regiunea Delta Dunării), Spania (regiunea Bilbao), Slovacia (regiunea Bratislava) și Portugalia (regiunea Vila Nova de Famalicão, lângă Porto). În cadrul regiunilor menționate platforma FLOOD-serv va fi implementată urmând scenariile reale care implică în mod activ deopotrivă cetăţenii şi autorităţile publice din zonele respective.

SIVECO România este coordonatorul proiectului la nivel european, iar partenerii proiectului sunt: Cellent AG (Austria), ANSWARETECH S.L. (Spania), Government to You (Belgia), Municipalitatea oraşului Genova (Italia), Institutul Naţional pentru Cercetarea şi Dezvoltarea Deltei Dunării din Tulcea (România), Municipalitatea oraşului Bilbao (Spania), ANO, Sistemas de Software e Serviços, LDA (Portugalia), Exdwarf consulting s.r.o. (Slovacia), Instituţia Prefectului din Judeţul Tulcea (România), Bratislavský samosprávny kraj (Regiunea cu guvernare autonomă Bratislava) (Slovacia), Municipalitatea oraşului Vila Nova de Famalicão (Portugalia). Proiectul se desfăşoară pe durata a 36 de luni, în perioada 1 August 2016-31 iulie 2019.

“Suntem extraordinar de onoraţi să coordonăm un proiect de importanţa și anvergura proiectului FLOOD-serv. Deşi am participat în ultimii ani la numeroase proiecte europene de cercetare în care am fost coordonatori naţionali, acesta este primul proiect de cercetare Horizon 2020 în care avem misiunea de coordonare la nivel European. De altfel, SIVECO este printre putinele firme de IT din România care deţin până în prezent o astfel de responsabilitate. Noi considerăm această misiune o confirmare în plus a valorii specialiștilor noștri, din partea Comisiei Europene”, spune Florin Ilia, Preşedinte şi Director General al SIVECO România.

Funcţionalitățile generale platformei FLOOD-serv sunt:

- Prognoză şi avertizare - prin colectarea, prelucrarea, analiza şi difuzarea informaţiilor colectate de cetățeni şi prelucrarea lor prin utilizarea tehnologiilor inteligente

- Stimularea comunicării online a cetăţenilor şi facilitarea procesului decizional colectiv pentru reducerea riscului de inundaţii cu ajutorul reţelelor sociale

- Conştientizarea situaţiilor de criză şi coordonarea acţiunilor de urgenţă.

Soluţia poate fi adaptată pentru a fi folosită şi pentru alte tipuri de situaţii de urgenţă, nu doar în caz de inundaţii. În ce priveşte criteriile de performanţă, sistemul informatic suportă stocarea și prelucrarea unui volum mare de date şi este proiectat pentru a avea o viteză de răspuns în timp real, în cursul evenimentelor critice.