Japonia si Romania: doua culturi muzicale reprezentate de cei mai importanti artisti la Sala Palatului din Bucuresti 20 10 si la Sala

Concertele traseaza o paralela intre muzica traditionala romaneasca si cea japoneza prin compozitii moderne japoneze scrise pentru instrumente traditionale si lucrari de prestigiu ce prelucreaza motive folclorice intalnite pe teritoriul romanesc.

Programul spectacolelor include "Concertul pentru tobe japoneze si Orchestra Hi-Ten-Yu", lucrare semnata de compozitorul Isao Matsushita in 1994 si Solo de Taiko, dar si compoziţii ale unor muzicieni precum George Enescu - Rapsodia Romana nr. 1 in La Major, Doru Popovici - Codex Caioni (fragmente), Ciprian Porumbescu - Balada, Béla Bartók - Şase Dansuri Romanesti, Tiberiu Olah - suita Mihai Viteazul (fragmente), Grigoras Dinicu - Hora Staccato, lucrari programate pentru prima parte a reprezentatiei.

Serile “Marilor Intalniri” incep cu cea mai cunoscuta piesa orchestrala a lui George Enescu, Rapsodia Romana nr. 1 in La Major, compusa pe cand acesta avea 20 de ani. Inspirata din folclorul romanesc, rapsodia imprumuta teme din cantece populare romanesti cunoscute: “Am un leu si vreau sa-l beu”, “Hora lui Dobrica”, “Mugur, mugurel”, “Ciobanasul”, “Hora morii”, “Sarba”, “Jumatatea de joc” si “Ciocarlia”. Caracterul efervescent si colorat al cantecelor populare se imbina cu orchestraţia spectaculoasa enesciana si da nastere unui sunet expansiv de o bogata melodicitate. George Enescu, unul dintre cei mai importanti compozitori romani, a compus trei simfonii, o opera, numeroase lucrari pentru pian, violoncel si vioara, iar de-a lungul timpului i-a avut ca elevi pe violonistii Christian Ferras, Ivry Gitlis, Arthur Grumiaux si Yehudi Menuhin.

În continuare, publicul prezent va asculta fragmente dintr-o selecţie realizata de Doru Popovici din Codex Caioni, o culegere de cantece din Transilvania, descoperita in anul 1988 in zidul unei manastiri. Culegerea a fost realizata de calugarul franciscan Ion Caianu in secolul al XVII-lea si cuprinde piese sacre, profane, savante si populare din toata Europa, cele 346 de lucrari oferind o imagine de ansamblu asupra muzicii prezente in Transilvania secolului saptesprezece.

De-a lungul timpului Codex Caioni a fost sursa de inspiraţie pentru mulţi compozitori ai secolului XX. Doru Popovici a realizat o selecţie din codice, pe principiul contrastului, al alternanţei de miscari dansante cu cele lente, cantabile. Doru Popovici este un compozitor a carui creaţie cuprinde o arie larga de opere, de la simfonii la muzica de teatru, de opera, instrumentala, vocala si corala. Traseul creativ al lui Doru Popovici trece prin perioade post impresioniste, dodecafonice si post bizantine, iar din aceasta ultima perioada face parte si lucrarea Codex Caioni (1967).

Urmeaza celebra Balada a lui Ciprian Porumbescu, unul dintre cei mai apreciaţi compozitori ai secolului XIX, a carui creaţie include opere cu un profund caracter naţional. Cea mai cunoscuta lucrare a compozitorului, Balada pentru vioara si pian (1880), este o compoziţie de factura romantica ce stilizeaza elemente ale doinei populare romanesti si romanţei, nuanţele nostalgice si accentele de lumini si umbre, oferindu-i un profund lirism. Balada, interpretata de cele mai multe ori in versiunea sa simfonica, este prezenta in repertoriul multor artisti internaţionali. De altfel, ea a fost facuta cunoscuta Japoniei prin intermediul lui Atsuko Temma, una dintre personalitaţile violonisticii din Japonia si din lume, iar lucrarea se afla in continuare in repertoriul interpretei.

Programul include si Dansuri populare romanesti, lucrare a renumitului compozitor Béla Bartók , considerat unul dintre cei mai importanţi muzicieni ai secolului XX. Stilul sau este o sinteza de muzica folclorica, clasicism si modernism, fiind profund influenţat de muzica populara din Ungaria si Romania. Béla Bartók a fost in mod special atras de muzica populara romaneasca si de cea instrumentala in particular datorita diversitaţii timbrului. Dansurile populare romanesti au la baza melodii transilvanene culese de Bartók de la ţigani si ţarani in timpului calatoriilor etnomuzicologice efectuate intre 1910-1914. Cele sase dansuri au fost iniţial o suita scrisa pentru pian, dar mai tarziu Bartok le-a orchestrat pentru ansamblu.
Spectacolul prezinta si fragmente din Suita Mihai Viteazul, lucrare compusa de Tiberiu Olah pentru filmul cu acelasi nume. Pentru Mihai Viteazul, filmul lui Sergiu Nicolaescu din 1970, Tiberiu Olah a compus una dintre cele mai spectaculoase coloane sonore ale cinematografiei romanesti. De-a lungul timpului extrase din aceasta suita au fost introduse in repertoriul ansamblurilor simfonice, cum ar fi "Dans la Curtea Regala", "Rasuna trompeţii" si "Intrarea lui Mihai Viteazul in Alba Iulia".

Tiberiu Olah semneaza coloanele sonore a saptesprezece filme romanesti printre care "Mihai Viteazul", "Meandre", "Atunci i-am condamnat la moarte", "Nemuritorii", "Osanda", "Vlad Tepes" si "Horea".

Prima parte a reprezentatiei se incheie cu Hora Stacatto, compoziţie pentru vioara, renumita pentru virtuozitate si dificultate. Hora Stacatto, piesa pentru care Grigoras Dinicu a devenit celebru, a fost scrisa pentru absolvirea Conservatorului din Bucuresti, in 1906, si interpretata la ceremonie. Grigoras Dinicu este si cel care a popularizat Ciocarlia, piesa compusa de bunicul sau, Anghelus Dinicu.

Piesa care i-a adus nemurirea este o lucrare de virtuozitate, cunoscuta mai ales dupa aranjamentul realizat de Jascha Heifetz in 1932, fiind mai apoi aranjata si pentru trompeta, pian si pentru vioara si orchestra. Tehnica staccato presupune execuţia cat mai multor sunete pe o singura miscare de arcus, de aici si nivelul ridicat de dificultate si interpretarea spiccato pe care unii violonisti o prefera pentru aceasta lucrare.

Dupa o scurta pauza publicul va putea asculta concertul principal al serii: „Hi-Ten-Yu - A Concerto for Japanese drum and Orchestra si un Solo de Taiko in interpretarea invitatului special Eitetsu Hayashi. „Titlul compozitiei, format din trei semne chinezesti, Hi-Ten-Yu (Zbor – Rai – Joaca), semnifica, metaforic, zborul catre rai pentru joaca intre stele. Urmand structura titlului lucrarea este divizata in trei parti si se dezvolta dintr-un calm general catre un dinamism viguros”, spune compozitorul, Isao Matshushita.

Instrumentul dominant al concertului, toba japoneza Wa-daiko, cantareste aproximativ 600 de kg si a fost adusa din Japonia cu un transport special. “Un instrument obsinuit in ceremoniile festivalurilor din Japonia, Wa-daiko imita adeseori comuniunea raiului cu pamantul. Puternicul sunet al acestei tobe ajunge pana in Rai, se transforma intr-o vibratie acustica si rasuna asemenea unui tunet venit din abisul pamantului. În timp ce energia patrunzatoare a tobei reprezinta o lume, cealalta ii solicita orchestrei un raspuns logic. Am incercat sa unific aceste lumi in toate miscarile concertului”, marturiseste compozitorul lucrarii, Isao Matshushita.

Eitetsu Hayashi, solistul concertului Hi-Ten-Yu, este o legenda vie cu statut de vedeta in Japonia fiind considerat artistul care a revolutionat modul in care Taiko este interpretat. Parte a ceremoniilor budiste si shintoiste, Taiko a devenit un stil specific de percutie, renumit pentru reprezentatiile inaltatoare. Eitestu este un deschizator de drumuri atat pentru maiestria sa in Odaiko cat si datorita colaborarilor cu orchestre si coloanelor sonore compuse pentru filme.

Concertele vor avea loc la Bucuresti, pe 20 octombrie, ora 19, la Sala Palatului si Sibiu, in 23 octombrie, ora 19, la Sala Thalia.

Un eveniment organizat de ARTmania Events cu sprijinul Ambasadei Japoniei din Romania, “Tokyo Metropolitan Government”, “Japan Foundation”, Consiliului Local Sibiu prin Primaria Municipiului Sibiu, Consiliului Judetean Sibiu si in parteneriat cu Festivalul International de Teatru Sibiu.

Parteneri: Lantul Hotelier Continental Hotels prin Grand Hotel Continental Bucuresti si Continental Forum Sibiu, Blackhawk Security, Printcenter.ro.

Parteneri media: Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural si Radio Romania Muzical, Romania Libera, Jurnalul National, Tribuna, 24-FUN, Observatorul Cultural, Turnul Sfatului, News Outdoor Romania, GQ, Glamour, Autoexpert, Zoom TV, Elevate, neogen.ro, muzicabuna.ro, iconcert.ro, radiolynx.ro, port.ro, artactmagazine.ro.

Pretul biletelor variaza intre 50 si 180 de lei. Biletele sunt disponibile in reteaua magazinelor Diverta, Germanos, Carturesti, Humanitas, Domo, Orange, Vodafone si online, pe www.eventim.ro si www.myticket.ro.