Jargonul in comunicare: recomandat sau periculos?

Comunicarea emitator - receptor trebuie sa se desfasoare intr-un limbaj cunoscut si familiar ambelor parti, astfel incat sensul mesajului sa fie perceput corect in momentul in care ajunge la destinatie. Cand emitatorul si receptorul sunt persoane fizice din aceeasi bransa profesionala care discuta pe teme strict legate de activitatea pe care o desfasoara, folosirea unui jargon este absolut normala si nu compromite mesajul. Cand vine vorba, insa de comunicarea intre organizatie si publicul sau, de multe ori nu foarte specializat in domeniu, jargonul devine periculos si poate duce nu numai la alterarea sensului, ci si la respingerea mesajului. Mesajele care abunda in jargon devin plictisitoare, nu-l stimuleaza pe receptor sa reactioneze, poate doar sa caste inca de la primele cuvinte, iar impactul comunicarii ajunge sa fie minim. Prea putina lume apreciaza o serie de hiperbole si termeni tehnici lipsiti de savoare. Pentru a aduce rezultatele asteptate pentru eforturile depuse in campania de comunicare, mesajul trebuie sa fie construit "dupa chipul si asemanarea" celor carora le este destinat, iar jargonul nu-si prea gaseste locul in aceasta combinatie. Iata si de ce:

• Jargonul determina o lipsa de credibilitate. Jurnalistii nu se inghesuie sa publice comunicate de presa incarcate cu un astfel de limbaj greoi. Nu sunt dispusi sa-si supuna cititorii unei lecturi care nu le va aduce un plus de valoare. Mai mult, daca titlul este in nota comunicatului, nu multi se vor incumeta sa treaca si la text.
• Plictisitor. Scopul unei campanii de comunicare nu este acela de a adormi audienta, din contra. Jargonul indeparteaza comunicatul de presa de scopul pentru care a fost redactat.
• Dauneaza vizibilitatii pe motoarele de cautare. Utilizatorii de internet nu folosesc hiperbole, epitete si metafore cand cauta un produs, un serviciu, sau o informatie, ci termeni specifici simpli care corespund satisfacerii nevoilor specifice.
• Jargonul este "anti-social". Acum cand se vorbeste de o "umanizare" a brandurilor, de comunicare directa printre mediile sociale intre organizatie si public tinta, organizatia trebuie sa vorbeasca "limba" publicului sau pentru a reusi sa obtina date relevante despre nevoile si obiceiurile acestuia, astfel incat sa poata pune pe piata produse sau servicii adaptate tendintelor.

Abordati strategic redactarea fiecarui comunicat de presa si nu ocupati spatiul cu o serie de cuvinte inutile, dar stralucitoare, care deviza de la scopul comunicatului de a informa.