Legalizarea prostituţiei – o propunere inacceptabila

Memoriul este însoțit de 8 anexe totalizând peste 100 de pagini de studii și alte documente ale căror concluzii sunt că legiferarea prostituției este o gravă eroare, care nu doar că nu reduce fenomenul prostituției ilegale, al traficului de femei şi al degradării acesteia la nivelul de "obiect sexual", ci dimpotrivă, le amplifică exponențial, totodată legitimându-le.

"Prostituţia constituie în întreaga lume un factor de imoralitate care conduce la degradarea fiinţei umane, la eşecul civilizaţiei", se arată în memoriul semnat, printre alții, de Alianța Familiilor din România, Federația Pro-vita Ortodoxă, Asociația Femeilor din România, Asociația pentru Apărarea Familiei și Copilului, Asociația Familiilor Catolice și Caritas București.

Întreaga propagandă în favoarea legalizării prostituţiei se sprijină pe argumente false, consideră semnatarii memoriului. Motivele invocate ascund, de fapt, importante interese de ordin financiar sau de altă natură (trafic de influenţă, corupţie, etc.) ale unor structuri de tip mafiot. "Legiferarea instituţiei bordelului constituie una dintre cele mai perfide şi eficace strategii pentru a submina existenţa unui stat, a intereselor sale fundamentale pe care v-aţi angajat în faţa cetăţenilor să le apăraţi. Votarea unei asemenea legi nu poate fi văzută decât ca mărturie a degradării morale sau ca un act de înaltă iresponsabilitate politică, de corupţie sau de trădare a intereselor unei naţiuni."

Din experienţa altor ţări unde prostituţia a fost sau este încă legiferată, o altă problemă asociată este creşterea infracţionalităţii, în zona "de lucru", cu până la 1000%, ceea ce demonstrează că bordelul constituie un adevărat focar de infecţie pentru organismul social. De asemenea, s-a constatat că legiferarea prostituţiei aduce ca venituri, prin impozitare, mai puţin decât se cheltuieşte pentru reducerea efectelor acestui flagel, chiar în forma sa "instituţionalizată". Din aceste motive, în ultimii ani chiar în state liberale se manifestă o preocupare soldată cu restrângerea (Olanda) sau chiar scoaterea în afara legii (Suedia şi Norvegia) a unor astfel de activităţi.

Solicitând respingerea propunerii legislative, organizaţiile semnatare pun, retoric, întrebarea: Am putea oare să acceptăm ca surorile sau fiicele noastre să practice vreodată meseria de prostituată?

Dacă întrebarea jigneşte, atunci trebuie să recunoaştem că, validând prostituţia ca "meserie", nu facem decât un act de nedreptate, considerând femeile care practică prostiţutia ca fiinţe de rangul al doilea, ce aparţin unei lumi subumane, vrednice de dispreţ, de exploatat şi de folosit ca marfă sau instrument de satisfacere a plăcerii bărbaţilor. Statul, ca şi oamenii care validează prostituţia ca "meserie", nu sunt produsul unei civilizaţii a dreptului şi a echitabilităţii, ci doar garanţi ai ipocriziei, ai violenţei, ai încălcarii demnităţii umane şi a celor mai elementare drepturi.