Mortalitatea cauzata de astm poate fi prevenita

Conform celor mai recente estimări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii peste 300 milioane de persoane suferă de astm, iar 255.000 de persoane au decedat din cauza bolii în 2005. Însă, diagnosticarea cu astm nu trebuie să însemne că pacientul va duce o viaţă sedentară în care vizitele la camera de gardă fac parte din rutina zilnică. Astmul bronşic corect şi permanent controlat permite bolnavului să se bucure din plin de viaţă. Lipsa de management al bolii are efecte profund negative asupra pacientului, ducând în cazuri extreme la decesul bolnavului.

“Reducerea mortalităţii prin astm din ultimii 10 ani s-a datorat folosirii tratamentului adecvat, respectiv tratamentul anti-inflamator cu corticosteroizi inhalatori” afirmă dl. dr. Adrian Mocanu, managerul Institutului de Pneumologie “Marius Nasta” din Bucureşti. Programele naţionale de susţinere a tratamentului pentru astm din Finlanda şi alte Ţări Scandinave, din Marea Britanie, Australia sau Noua Zeelandă au dus la reducerea mortalităţii, dar şi morbidităţii prin astm. Aceste programe includ tratamentul medicamentos, dar au şi o importantă componentă educaţională, orientată atât spre personalul medico-sanitar, cât şi spre publicul general.

În controlul astmului, un rol deosebit de important îl are diagnosticarea acestei afecţiuni, care trebuie făcută de un medic specialist. “Este nevoie de un istoric medical atent, de un examen fizic şi, cel mai important, de o testare a funcţiei respiratorii. Această testare este necesară nu numai pentru diagnosticarea astmului, dar şi pentru monitorizarea ulterioară a evoluţiei bolii şi a nivelului de control obţinut în urma tratamentului. Măsurarea funcţiei pulmonare se poate face prin teste simple şi nedureroase, cum sunt spirometria sau peak-flow-metria. Ambele măsoară viteza maximă cu care aerul este scos afară din plămâni. Spirometria se face doar de către cadre medico-sanitare, în timp ce pentru peak-flow-metrie există dispozitive individuale, portabile, care pot fi folosite de către pacient acasă sau la locul de muncă – peak-flow-metre.”, declară prof.univ.dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.

În 2004 a fost elaborată, de către GINA (Global Initiative for Asthma), Strategia Globală de Management şi Prevenire a Astmului, o strategie de obţinere şi menţinere a controlului în astm, ce cuprinde patru componente aflate în strânsă relaţie: dezvoltarea unui parteneriat între pacient şi medic, identificarea şi reducerea factorilor de risc, diagnosticarea, tratarea şi monitorizarea astmului şi managementul exacerbărilor astmatice.

Conform acestei strategii, există o abordare în trepte a terapiei în astm, pentru a obţine şi menţine controlul cel mai bun posibil al bolii. „Medicaţia este intensificată – step-up, când astmul nu este controlat, pentru ca ulterior, când nivelul de control este atins şi menţinut o perioadă suficientă de timp, să se recurgă la o reducere graduală – step-down”, susţine prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.

Astmul este o boală cronică, ale cărui consecinţe afectează grav indivizi, familii şi, implicit, societatea. În fiecare an, în prima marţi a lunii mai este sărbătorită Ziua Mondială a Astmului. Tema evenimentului de anul acesta pune accent pe controlul acestei afecţiuni. „Îţi poţi controla astmul!” mesajul sub care se desfăşoară în acest an Ziua Mondială a Astmului este unul pozitiv, care transmite faptul că, atunci când pacientul, medicul şi societatea îşi unesc eforturile, obiectivul de control al astmului poate fi atins.