Noua Lege a Sanatatii intareste baronii Statului

Recent, s-a lansat in dezbatere publica proiectul de lege privind organizarea si functionarea sistemului de Sanatate din Romania.

http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2011-11-29-10820413-0-proiect-legea-Sanatatii-noiembrie-2011.doc

Doua treimi din aproximativ cinci miliarde Euro anual vor continua sa fie platite pentru TVA-ul mare din facturi, impozite mari pe salariile angajatilor si pe incompetenta manageriala a celor care conduc sistemul sanitar. Noua Lege a Sanatatii nu prevede mecanisme care sa stopeze dotarile inutile, licitatiile trucate, preturile artificiale, angajarea personalului necalificat, prescrierile si tratamentele inutile.

Noua Lege a Sanatatii nu ofera garantii de corectare a administrarii banilor asiguratilor. Risipa din Sanatate va continua sa faca victime, la propriu si la figurat. Conform Raportului prezidential din anul 2008 pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniul sanatatii publice, postat pe pagina www.presidency.ro: “In Romania mor anual peste 60.000 de oameni, in fiecare an “disparand” populatia echivalenta a unui oras de talia Sloboziei sau Giurgiului”.

Din pacate, noul proiect de Lege al Sanatatii impiedica diminuarea numarului de morti intrucat nu elimina risipa din sanatate, nu proclama principiile europene de alocare a fondurilor publice ca fiind cele care vor guverna redistribuirea judicioasa a banilor asiguratilor si nu include nici un fel de masuri de ameliorare a ineficientei manageriale din sistemul medical.

Intrebarea pe care ne-o punem cu totii este cui serveste aceasta lege?
Asiguratului? Nu!
Pacientului? Nu!
Functionarilor din sistemul sanitar? Da!

Noul proiect de Lege a Sanatatii va servi doar celor patru baroni ai sai care ca si pana acum vor cheltui discretionar banii asiguratilor fara sa dea socoteala nimanui:
1) Ministerul Sanatatii;
2) Casa Nationala de Asigurari de Sanatate;
3) Programele Nationale;
4) ANCIS (Agentia Nationala pentru Calitate si Infomatii Sanitare).

Prin urmare, cerem autoritatilor publice si, in primul rand, Parlamentului Romaniei, ca dezbaterea publica despre Noua Lege a Sanatatii sa includa consultari cu societatea civila, plecand de la respectul pentru transparentat, proprietate privata, piata libera, competitie si meritocratie.

Ec. Valeriu Todirascu - Vice-presedinte Noua Republica
Coordonator Grup sanatate Noua Republica

mobil: 07.44.77.44.22
e-mail: [email protected]
web: www.nouarepublica.ro
NOTA DE INTEMEIERE
Iata cateva probe ale ineficientei protejate de noul proiect de Lege:

• Proiectul de lege consfinteste existenta a patru mari baroni in sanatate si dreptul acestora sa cheltuie banii publici in mod discretionar, fara sa raporteze nimic asiguratului. Astfel, primele 18 articole din proiectul de lege vorbesc doar despre atributiile si drepturile celor 4 baroni - MS, CNAS, Programele Nationale si ANCIS (Autoritatea Nationala de Control si Informatie in Sanatate) - fara sa mentioneze nimic despre obligatiile acestora in fata asiguratilor. Daca s-ar masura cat cheltuie aceste institutii in raport cu beneficiile pe care le aduc asiguratului, s-ar observa ca proiectul de lege confirma utilitatea acestor institutii doar pentru cei care le conduc, nu pentru asigurat. Proiectul de Lege nu mentioneaza nimic despre cine si cum verifica aceste institutii, cum si unde sunt raportate eficienta economica a activitatii acestor institutii. Singura noutate a acestui proiect de lege este aparitia celui de-al patrulea baron, ANCIS. In rest, totul va ramane ca si pana acum.

• Proiectul de lege nu mentioneaza nicaieri faptul ca asiguratul este proprietarul banilor si ca Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate sunt imputernicitii temporari ai acestuia pentru gestionarea banilor asiguratilor. Proiectul de lege nu confera asiguratului dreptul de a decide si aproba nevoile populatiei privind sanatatea, dar si a contesta si controla modul de cheltuire a banilor asiguratilor. Un sistem bun de reprezentare pentru asigurati ar fi modul cum este condusa Banca Nationala prin Consiliul de administratie numit de Parlament, din care sa nu faca parte numai reprezentantii guvernului si ai unor sindicate, ca pana acum. Abia la Art. 19 din noua lege apare prima mentiune despre asigurat: “Orice persoana fizica sau juridica, avand calitatea de angajator, este obligata sa asigure fondurile si conditiile necesare pentru (…)”. Asiguratul sa plateasca deci, in rest nu-i treaba lui unde ajung banii. Totul va ramane ca si pana acum.

• Proiectul de lege nu prevede nicaieri obligatia infiintarii pe principii europene a unei Autoritati de management care sa gestioneze colosalul buget de 5 mlrd de EUR/an cheltuiti din banii asiguratilor. Ministerul Sanatatii si CNAS s-au compromis total in fata asiguratilor, ne fiind nici competente si nici capabile sa garanteze atat asiguratilor cat si operatorilor economici principii corecte de cheltuire si conditii nediscriminatorii de accesare a acestora, prin redistribuirea fondurilor numai catre acei furnizori care au dovedit in anul anterior de finantare costuri si calitate optime, indiferent de tipul de proprietate. In schimb, proiectul legii mentioneaza aceleasi prevederi legislative vechi, care au dus la falimentul actualului sistem sanitar, prin care se limiteaza controlul cheltuirii banilor doar in faza post factum, nu si in faza preventiva sau pe parcursul finantarii, citam la Art. 68, (1): “Controlul asupra activitatii financiare a spitalului organizat ca institutie publica se face, in conditiile legii, de catre Curtea de Conturi, Ministerul Sanatatii, de ministerele si institutiile cu retea de servicii medicale proprie sau de alte institutii abilitate prin lege”. Totul va ramane ca si pana acum.

• Proiectul de lege nu mentioneaza nimic despre obligatia MS si CNAS de a obtine aprobarea de la ANRMAP (Autoritatea Nationala de Monitorizare si Reglementare a Achizitiilor Publice), pentru caietul de sarcini emis si aprobat prin ordin comun, in faza contractarii banilor asiguratilor la nivel superior, asa cum sunt aprobate acum de catre ANRMAP caietele de sarcini emise achizitorilor publici (spitale, DPS-uri, etc.) in faza efectuarii achizitiilor publice la nivel inferior. Astfel, caietul national de sarcini aprobat la fiecare 2 ani de MS si CNAS va continua sa redistribuie banii: ineficient, abuziv, discriminatoriu si fara o selectie justa a furnizorilor dupa criterii economice si de calitate. Totul va ramane ca si pana acum.

• Proiectul de lege nu declara si nu garanteaza accesul egal la fondurile din sanatate al furnizorilor privati, carora sa le aplice proceduri si reguli egale cu furnizorii din sectorul public. In Art.34, (1), se afirma urmatoarele: “Furnizorii de servicii de sanatate din reteaua autoritatilor administratiei publice locale pot derula programe nationale de sanatate (…)”. Astfel, la o intepretare atenta se observa ca nu pot derula programe nationale furnizorii care nu fac parte din reteaua publica. Iata un alt exemplu, Art. 166, (1): “Asiguratorii de sanatate care pot intra in sistemul de asigurari sociale de sanatate au obligatia ... : b) sa fi incheiat ... polite de asigurare ... pentru cel putin un milion de asigurati ... ; c) valoarea totala a primelor de asigurare subscrise ... sa fi fost de cel putin cinci sute milioane de euro ...”. Prin aceasta reglementare este obstructionata competitia, iar unde scade competitia, cresc preturile. Proiectul de Lege ar trebui sa permita ca numarul de ofertanti sa fie cat mai mare, iar alocarea fondurilor sa se faca dupa criterii obiective ale eficientei economice, in asa fel incat pentru acelasi serviciu din banii asiguratilor sa se plateasca cat mai putin.

• Proiectul de lege defineste mai multe forme paralele de decontare a serviciilor fara sa mentioneze ca acestea se vor aplica unitar si nediscriminatoriu pentru toti furnizorii privati si de stat. Astfel, la Art. 171, (1): “(3) Modalitatile de plata a furnizorilor de servicii medicale care se detaliaza prin contractul-cadru si normele de aplicare ale acestuia pot fi: a) tarif pe persoana asigurata, b) tarif pe serviciu medical, c) tarif pe caz rezolvat, d) tarif pe zi de spitalizare, e) prin pret de referinta, f) prin pret de decontare, g) prin buget global, h) tarif pe episod de boala, i) plata prin capitatie activa, j) plata prin capitatie pasiva, k) suma de inchiriere, l) bonusuri, m) alte forme prevazute de reglementarile in vigoare”. Astfel, banii asiguratilor vor continua sa se risipeasca prin alocarea lor antieconomica si discriminatorie in functie de tipul de furnizor, privat sau de stat, ca de exemplu, analizele de laborator vor continua sa fie decontate privatilor utilizand modalitatea prin “pret de decontare prin ambulatoriu”, iar spitalelor utilizand modalitatea “tarif pe caz rezolvat”. Totul va ramane ca si pana acum.

• Proiectul de lege nu prevede nicaieri obligatia MS si CNAS de a elabora standarde de cost ale cheltuirii banilor asiguratilor si de a le aplica la contractarea anuala cu furnizorii, care sa dovedeasca indeplinirea indicatorilor eficientei economice obtinute la ultima finantare, cat si pe durata actualei finantari, similar cum sunt conditionati la contractare beneficiarii fondurilor nerambursabile oferite de UE. Totul va ramane ca si pana acum;

• Proiectul de lege nu prevede nicaieri obligatia MS si CNAS de a informa asiguratii despre indicatorii starii de sanatate. Iata dovada: Art. 12: “Ministerul Sanatatii are in principal urmatoarele atributii si responsabilitati: ... c) evalueaza periodic si prezinta informari periodice Guvernului privind indicatorii starii de sanatate a populatiei si realizarea obiectivelor programelor de sanatate”. Deci nu exista nici o obligatie a MS de a informa asiguratii despre starea de sanatate si in consecinta asiguratul nu poate sti daca banii lui sunt alocati dupa nevoi reale, si nu altele.Totul va ramane ca si pana acum;

• Proiectul de lege nu mentioneaza nimic despre standardele de calitate ISO aplicate in UE, singurele standarde care evalueaza calitatea, obiectiv si neutru, si nu prin negociere intre functionarii de la ANCIS si managerii unitatilor medicale, asa cum va rezulta prin actualul proiect de lege. In Art. 68, (1), se specifica urmatoarele: “In vederea indeplinirii responsabilitatilor sale ANCIS are urmatoarele atributii principale: (…) (7) elaboreaza si publica un raport national de evaluare a performantei in relatie cu fiecare domeniu de servicii examinat, in conformitate cu standardele nationale specificate”. Astfel, asiguratul va plati inutil costul crearii standardelor nationale care vor mima sau copia standardele europene. A solicitat asiguratul standarde nationale? Nu. Asiguratul doreste standarde europene, care deja exista si care nu necesita alocarea altor bani pentru definirea altora. Suplimentar, nu exista nici o certitudine a faptului ca functionarii ANCIS vor fi neutri si independenti si vor putea respinge acreditarea calitatii unor spitale a caror manageri sunt fosti inalti funcționari de la MS si CNAS, presedintie, guvern, etc. Doar o institutie neutra poate garanta asta. Standardele ISO si acreditarile ISO sunt neutre si transfera competenta dovedita, nu una negociata.

• Proiectul de lege mentine in viatA DSP-urile – Directiile (AutoritAtile) Judetene de Sanitate PublicA, Art.14: “Directiile de sanatate publica teritoriale au, in principal, urmatoarele atributii si responsabilitati” . Aceste unitati au fost create inca de pe vremea comunismului, care, in raportul din anul 2008 al Comisiei prezidentiale erau catalogate, citam: “Autoritatile Judetene de Sanatate Publica sunt practic o replica a acelorasi disfunctii de la nivel central; in plus legatura lor cu comunitatile pe care ar trebui sa le serveasca este minima, iar responsabilitatea organizationala pentru modul in care raspund nevoilor de sanatate locale este de asemenea extrem de redusa.” Totul ramane ca si pana acum.

Risipa din banii asiguratilor din sanatate ar putea fi minimalizata daca noul proiect de Lege ar rezolva toate aceste aspecte.

In acelasi timp, dorim sa semnalam si cateva aspecte pozitive ale noului proiect de Lege:

• Permite aparitia pe piata a companiilor private de sanatate care reprezinta pacientul in relatia sa cu furnizorii de servicii de sanatate.

• Se deschide posibilitatea contractarii unor asigurari suplimentare (complementare) care vor aduce mai multi bani in Sanatate, prin contributia voluntara a celor care isi pot permite aceasta. Aceste asigurari voluntare vor completa Pachetul de baza. Nu se prevede, insa, ce criterii vor alcatui acest pachet de baza.

• Se stipuleaza ca asiguratul poate sa-si aleaga liber furnizorul de servicii de sanatate, in tara sau chiar in strainatate si asiguratorul este obligat sa-i ramburseze suma cheltuita pentru servicii inlcuse in pachetul de baza. Aceasta ar putea crea aparitia unei concurente reale intre furnizorii de servicii de sanatate cu participarea inclusiv a furnizorilor externi.

• Stabileste obligatiile furnizorului de servicii de sanatate fata de pacient si, ceva nou, obligatiile persoanei asigurate de a se supune recomandarilor medicale si de a trata cu respect personalul medical.

• Este reglementat mai bine malpraxisul si se stabilesc termene stricte pana la solutionarea amiabila a solicitarii de despagubire intre petent si compania de asigurare de malpraxis dupa care se poate apela la justitie, fara a fi necesara analizarea cazului la Colegiul medicilor. Se stabileste cand despagubirea trebuie sa fie pusa pe seama institutiei si cand este responsabilitatea medicului. Petentul va recupera insa suma cuvenita de la asiguratorul institutiei si nu este dator sa astepte o ancheta prealabila pentru a se sti cine este vinovatul.

• Se stipuleaza reorganizarea spitalelor publice cu acordarea autonomiei si autofinantarii, care poate avea ca efect un management mai bun si scaderea risipei, cu conditia ca acestea sa primeasca fonduri de la asiguratori in mod nediferentiat, dupa aceleasi criterii, criterii care sa se aplice si institutiilor private.

• Se constituie Registrul national al personalului medical care ar trebui sa impiedice patrunderea pe piata serviciilor de sanatate a persoanelor neautorizate, incompetente.

Detalii suplimentare gasiti la linkurile de mai jos:

Noua Republica cheama autoritatile publice sa lanseze o dezbatere nationala cu privire la folosirea si destinatia banilor cetatenilor romani care platesc taxe si impozite pentru sistemul public de sanatate.

Respectul pentru cetateanul-pacient incepe cu respectul fata de cetateanul-contribuabil.

Noua Republica
© 2011