Realitatea acordarii de despagubiri pentru deportaţii în Basarabia în 2011

REALITATEA ESTE EXACT INVERS!
Întârzierea sau încetineala cu care se soluţionează dosarele se datorează şi din cauză că mare parte din solicitanţi a venit cu proba "cu martori".

Adică în lipsa actelor care au fost lăsate în goana din calea războiului sau au fost pierdute, solicitanţii pot aduce doi martori credibili pentru a demonstra proprietatea pe care au avut-o. Procedura pare simplă, dar este destul de alambicată: pe lângă cei doi martori (care la vremea respectivă trebuie să fi avut minimum 14 ani), trebuie făcută dovada că măcar ai încercat să obţii de la autorităţile din Republica Moldova sau Ucraina o dovadă a existenţei proprietăţii pentru care soliciţi despăgubiri. Or, în multe cazuri se reclamă faptul că arhivele celor două ţări nu mai deţin astfel de acte şi dosare şi nu pot elibera copii doveditoare pentru cetăţenii români care solicită despăgubiri.

Unii prefecţi din România au reclamat chiar o slabă colaborare cu autorităţile moldoveneşti sau ucrainene în această privinţă. Prefectura din Braşov, ca şi cea din Vâlcea, a preferat în multe cazuri să solicite personal autorităţilor din cele două ţări să elibereze acte doveditoare pentru mai mulţi solicitanţi deodată.

DESPĂGUBIRI
Potrivit actului normativ care reglementează procedurile de despăgubire a refugiaţilor basarabeni, aceştia vor primi terenuri similar în judeţele în care locuiesc în prezent, conform Legii fondului funciar 18/1991, sau vor primi despăgubiri ori compensaţii, calculate pentru fiecare hectar de teren la valoarea de circulaţie comunicate de primării, în cazul în care despăgubirea nu poate fi acordată în natură.
Av. Coltuc Marius, fondator Casa de avocatura Coltuc susţine că între Legea funciară privind românii deposedaţi de terenuri şi cea privindu-i pe basarabeni există o flagrantă neconcordanţă. "La pământuri, legea prevede că prioritate este restituirea în natură, şi dacă nu este posibil, să-i dăm bani. Dar aceeaşi prevedere privind restituirea în natură sau echivalentul în bani se află şi în Legea funciară românească.
Considerăm că este normal ca un cetăţean român care a fost deposedat de teren, indiferent că este vorba despre terenul din Basarabia sau din Bărăgan, el trebuie să primească aceeaşi sumă de bani echivalentă în condiţiile aferente. Numai că, potrivit calculelor, după metodologia legilor funciare, constatăm că un român care a pierdut teren în România primeşte 16,5 milioane pe hectar, iar pentru un teren din Basarabia se ajunge la 85 de milioane. Pentru că sunt metodologii de calcul diferite. Cei de la Finanţe au spus că situaţia trebuie rectificată, pentru că diferenţa este foarte mare şi nu se poate aşa." . Av. Coltuc Marius consideră ca teoria restituirii în natură este evident, mai avantajoasă pentru cel care trebuie să primească terenul.