Semne și simptome ale fisurilor anale: când trebuie să consulți medicul

Fisurile anale sunt mici rupturi ale mucoasei anale, care apar de obicei în timpul defecației, în special în cazul constipației sau al scaunelor cu consistență dură. Fisurile anale sunt considerate acute dacă se vindecă de obicei în câteva săptămâni. Cele care persistă mai mult de 6 săptămâni sunt clasificate ca fiind cronice și pot necesita tratamente suplimentare. Află din articolul de mai jos care sunt semnele și simptomele fisurilor anale și când trebuie să consulți un medic proctolog.

Simptomele fisurilor anale

Pacienții cu fisuri anale pot experimenta o serie de simptome specifice în regiunea perianală. Printre acestea se numără:

• Senzație de arsură, mâncărime sau iritație în zona anusului, care pot fi neplăcute și inconfortabile;
• Durere anală în timpul defecației sau imediat după aceasta;
• Sângerare anală minoră, care poate fi observată în timpul defecației sau după;
• Scurgeri anale, care pot avea un miros neplăcut și contribuie la disconfortul general.

Aceste simptome pot varia în intensitate și frecvență. Un proctolog poate ajuta la diagnosticarea corectă a fisurilor anale, bazată pe aceste simptome. 

Când trebuie să mergi la medic?

Este recomandat să consulți un medic proctolog dacă simptomele care sugerează o fisură anală nu se ameliorează în câteva zile, chiar și cu măsuri de auto-îngrijire. Dacă simptomele sunt severe sau afectează semnificativ calitatea vieții, este important să se efectueze un control medical cât mai curând posibil. Acest lucru poate exclude alte afecțiuni proctologice, precum hemoroizii, abcesele anale sau chiar cancerul colorectal.

Examinarea fizică proctologică este esențială pentru diagnosticarea fisurilor anale. Aceasta implică inspectarea și examinarea atentă a regiunii anale, inclusiv palparea digitală a anusului. Pe baza diagnosticului, se va stabili cel mai bun plan de tratament de fisuri anale.

Tratamentul fisurilor anale

În cazul fisurilor anale acute, se recomandă metode neinvazive, cum ar fi băile de șezut sau cremele topice. Tratamentul inițial are ca scop ameliorarea simptomelor și vindecarea mucoasei anale fără a fi nevoie de intervenții chirurgicale. Cremele pot include unguente cu nitroglicerină sau antagoniști ai canalelor de calciu, folosite pentru relaxarea mușchilor sfincterieni. O altă opțiune este injectarea de toxină botulinică în sfincterul anal, ceea ce ajută la relaxarea acestuia și la ameliorarea simptomelor.

Tratamentul chirurgical este recomandat atunci când celelalte metode nu au ameliorat simptomele. Sfincterotomia laterală internă implică secționarea parțială a mușchiului sfincterian intern pentru a reduce presiunea și a facilita vindecarea fisurii. Intervenția are o rată de succes ridicată. Este eficientă în reducerea durerii și previne riscul de recurență a fisurilor anale.

De reținut că nu se recomandă tratarea fisurilor anale acasă, fără consult medical de specialitate, din cauza riscurilor ridicate de complicații. Fisurile anale necesită întotdeauna o evaluare medicală pentru a exclude alte afecțiuni similare și pentru a determina severitatea leziunii.