Sfânta Cruce în viața creștina Conferința cu Pr Conf Dr Radu Petre Mureșan Parohia Mavrogheni Duminica 14 septembrie 2014 ora 16 00

Muzeul Național al Țăranului Român vă invită duminică, 14 septembrie 2014, de Ziua Crucii, la conferința Sfânta Cruce în viața creștină, susținută de Pr. Conf. Dr. Radu Petre Mureșan, Parohia Mavrogheni.
Evenimentul va avea loc la ora 16.00, la Librăria Cărturești MNȚR.

De două ori pe an, și anume, în a treia Duminică din Postul Paștilor și de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, Sfânta Cruce se află în mijlocul nostru spre a ne aduce aminte că suntem chemați să stabilim o relație vie cu răstignirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, cu crucea Pătimirilor din ziua Vinerei celei Mari. Pentru ca nu cumva, luându-ne cu valul problemelor de zi cu zi, să dăm importanță doar vieții concrete în care trăim, iar crucea să rămână un simplu gest exterior prin care doar cerem ocrotire sau cu care însoțim orice lucru pe care-l începem.

Dacă în Vinerea Mare crucea reprezintă suferintă și moarte aratându-se din partea ei cutremurătoare, șocantă, în 14 septembrie o sărbătorim ca pe o punte peste prăpastie; crucea mijlocește trecerea de la moarte la viață, este cea care ne ajută să trecem de la iad la lumină. Pentru că prăznuind Crucea, vorbim de fapt de înviere și de omorârea morții.
Sfinții Părinți ne arată că brațul vertical al Crucii înseamnă puterea Dumnezeirii, care stăpânește toate în cer și pe pământ, iar brațul orizontal înseamnă lumea cea zidită, care atârnă de purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Acolo unde se întâlnesc brațele crucii, acolo se întâlnește Dumnezeu cu omul. Astfel, Sfânta Cruce este mijlocul de sfințire al vieții noastre și al lumii întregi, este semnul prezenței lui Dumnezeu, este o chemare la continuă depășire de sine, un îndemn ca viața noastră să nu mai curgă așa cum curgea în mod obișnuit.
Această zi are de asemenea o semnificație profundă in folclorul românesc, fiind însoțită de numeroase superstiții. Irina Nicolae, vorbind despre această sfântă sărbătoare, ne amintește ca ziua se mai numește si Ziua Șarpelui pentru că „...de Ziua Crucii se închide pământul. Gângăniile și târâtoarele vor rămâne în pământ până de Alexii. Mai înainte de a intra în pământ, șerpii se adună pe un vârf de munte sau într-un aluniș. Acolo, toţi scuipă pe coada unuia dintre ei. Din scuipatul lor fac o mărgică bună de leac. Șarpele care a mușcat peste an un om nu mai poate să intre în pământ. Nu-l mai primește. Va rămâne afară și va muri. Ziua Crucii se mai numește, de aceea, și Ziua Șarpelui”.
Partener: Cărturești MNȚR