Între depresie și stres-ul de mediu există o legătură cauzală indiscutabilă, ancorabilă într-o relație de interacțiune genă-mediu și relevantă pentru cel ce vrea să trateze și să vindece boala depresivă în caracterul ei dual, episodic ori cronic.
Suicidul pe poziția a 18-a în rândul cauzelor de deces
Legendarul jurnal britanic The Lancet a dedicat un număr întreg studiului GBD2010, adică ”Povara globală a bolilor la nivel mondial”. Într-un editorial din The Washington Post medicul și jurnalistul David Brown rezumă rezultatele studiului trecând în revistă 235 de cauze separate de deces la om, de la SIDA la alcoolism, de la cancer de vezică la mușcăturile de insecte și examinează contribuția a 67 de factori diferiți care conduc la moarte, de la câte fructe mănânci în fiecare zi la abuzul sexual în copilărie.
,,În urma acestui studiu se demonstrează, pentru prima oară, că mai mulți oameni se sinucid, decât mor de foame, suicidul fiind pe poziția a 18-a în rândul cauzelor de deces. Oamenii trăiesc mai mult dar nu au neapărat o sănătate mai bună”, spune medicul psihiatru Gabriel Diaconu.
Șocul pe care îl aduce GBD 2010, însă, e altul: boala psihică este, pentru prima oară în istorie, asociată cu cea mai mare povară de dizabilitate. Iar boala depresivă majoră, ca maladie mintală, este printre tulburările dispoziției cu cea mai mare prevalență și morbiditate.
Stresul, cauzalitate a depresiei
,,O înțelegere asupra cauzelor și factorilor predispozanți pentru depresie e crucială atât pentru medicul curant, dar și pentru cel care dezvoltă boala. Cuvintele cheie, dincolo de genetica și biologica bolii rămân stresul cotidian și evenimentele adverse de viață, acele paie care ajung să rupă spinarea cămilei”, adaugă medicul psihiatru Gabriel Diaconu.
Există o legătură puternică între semnele de depresie și problemele financiare, locative, maritale și mai puțin pierderea locului de muncă sau suferința fizică, arată un studiu realizat de echipa lui Ken Kendler de la Universitatea din Virginia, US, publicat în Jurnalul American de Psihiatrie.
Dintre evenimentele ulterioare unui episod de depresie majoră, cele mai semnificative au fost problemele maritale (la 1 lună de la debut), cele legale (la 3 luni) și invazia proprietății în scop de jaf/ tâlhărie ( la 3 luni). De departe, moartea unei persoane dragi sau disputa cu o persoană dragă s-au corelat , în luna premergătoare, cu debutul la scurt timp al unui episod depresiv.
Trauma din copilărie, depresia de mai târziu
Recent tema cauzalității prezentată de Kendler a fost reluată de echipa lui Van Veen de la Universitatea din Leiden, Olanda într-un studiu epidemiologic realizat pe 2615 adulți.
Rezultatele sunt elocvente: din totalitatea respondenților aproape jumătate suferiseră cel puțin o traumă în copilărie (47.7%). Dintre aceștia, 80% au raportat două sau mai multe feluri de traumă, și fiecare al 7-lea a descris traume complexe, însumând trei sau mai multe feluri de abuz.
Neglijarea emoțională a fost asociată cu exacerbarea tuturor celor trei dimensiuni de depresie și anxietate: anhedonie(incapacitatea de a simţi plăcere), activare anxioasă și stare generală de distres. Abuzul psihologic și sexual au fost asociate cu un nivel mai crescut de distres general și anxietate, în vreme ce un istoric de abuz fizic s-a asociat cu activarea anxioasă predominant. Pierderea locului de muncă sau șomajul a fost asociată cu exacerbarea tuturor dimensiunilor. În contrast, moartea unei persoane dragi a asociat niveluri mai severe de activare anxioasă.
Toate transformările prin care trece psihicul persoanei abuzate în drumul ei spre depresie au un echivalent biologic și consecințe în funcționarea organismului ca întreg.
,,Suma cunoștințelor prezente vorbește de o povară a dizabilității, fără doar și poate, dar există și un alt mesaj. Cunoscând, poți interveni. Cunoscând, poți vindeca. Suma tuturor intervențiilor disponibile în prezent pentru boala depresivă majoră reușește să ajute până la trei sferturi din oamenii care se adresează medicului pentru un episod de depresie major. Ce se întâmplă cu celălalt sfert? Studii experimentale demonstrează că stimularea transcranială magnetică cu frecvență înaltă, terapia electroconvulsivantă clasică sunt unelte utile, care schimbă prognosticul pacientului cu boală depresivă rezistentă la tratament. Dar mai mult decât atât, lecția pentru practician, lecția pentru pacient e că detecția precoce, tratamentul corect și complet sunt primele arme în a corecta boala depresivă majoră. Mai mult, antidepresivele cele mai moderne, pe lângă eficacitatea crescută sunt bine tolerate și nu afectează viața sexuală”, conchide medicul psihiatru Gabriel Diaconu.
Sursă informaţii medicale: Gabriel Diaconu, medic psihiatru
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro