TÂRGUL MĂRȚIȘORULUI Muzeul Național al Țaranului Român 27 februarie 2 martie 2014

De la firul răsucit, alb și roșu, la mărțișorul virtual…

Mărțișor, Mărțișug sau Marț era consemnat de Simion Florea Marian, unul din etnologii importanți ai începutului de secol XX, ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar și la bulgarii și albanezii din Balcani – obicei pe care țăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor și a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb și roșu, ca să fie feriți de boală, pe care aceștia îl legau, după 12 zile, în pom, ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăța același fir roșu cu alb, ca să fie sănătoase și, la fel, bune de rod. Preluat de lumea urbană și devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier și podoabă, ținut la piept, primit ca suvenir și, mai nou, cadou.

Povestea mărțișorului supraviețuiește, în diferite forme, până în contemporaneitate: de la firul simplu răsucit în alb și roșu, până la mărțișorul virtual.

De câțiva ani, Târgul mărțișorului de la Muzeul Țăranului nu mai face parte din categoria târgurilor mici, specializate, dat fiind că, în tot acest timp am primit la fiecare nouă ediție, peste 500 de solicitări de participare. Intrat în obișnuința publicului bucureștean, Târgul mărțișorului a oferit publicului, prin criteriile de selecție care au vizat valoarea obiectului handmade și inovația, un grad de creativitate care a situat participanții în sfera artistică și a unui meșteșug capabil să fie reînnoit cu diverse valențe și să comunice cu expresivitate, imaginație, simț al umorului, o bună stăpânire a materiilor cu care sunt create.

În toți acești ani, ne-am obișnuit publicul cu o ofertă foarte bogată, ușor reperabilă prin diversitatea și unicitatea mărțișoarelor, fie că au avut ca sursă de influență lumea țărănească, fie că au conturat noi forme ale creativității urbane (de la obiectul manufacturat, la amprenta unui design contemporan, de la semnul zodiacal sau trifoiul norocos la banda desenată sau personaje din mitologia țărănească și urbană). Am fost mereu interesați și de aducerea în atenția publicului cumpărător a anumitor categorii de mărțișoare care trimit la o serie de revizitări ale trecutului recent, ca de exemplu, mărțișorul de oraș, mărțișorul rustic, mărțișorul croșetat sau tip goblen, mărțișorul de Fond Plastic, mărțișorul tradițiilor reinventate sau miniaturile din sticlă ale anilor optzeci, ca un contrapunct la creațiile ultimilor ani în care principala expresie este cea a obiectului handmade.

Povestea mărțișorului a continuat să se re/scrie în șnururi simple alb-roșii, monede prinse în cusături, fire de lână, fetru, lut și lemn, hârtie manuală, piele, plastic, metal și, în fine, orice materii reciclate și interesant exploatate.

Ca de obicei, însoțim târgul cu gusturi proaspete și dulci de turtă dulce, kürtős kalács, mere și prăjituri de casă, suc natural de mere, miere și dulcețuri.

Și ajutăm prin invitarea gratuită la târg – în limita spațiului disponibil pentru acestea - școli, fundații, asociații, organizații care au ca obiect de activitate acțiuni având caracter umanitar și sprijin pentru categorii defavorizate.

Ateliere de creativitate:
- 28 februarie, orele 11.00 - 12.00, Atelier de făcut șnururi de mărțișor, cu Ruxandra Grigorescu, la Atelierul de creativitate (pentru copii).
- 1 martie, orele 11.00 - 12.00, Atelier de făcut șnururi de mărțișor, cu Genoveva Sauciuc, la Atelierul de creativitate (pentru copii și adulți).

Orarul târgului: 27 februarie – 2 martie 2014, orele 10.00 - 18.00.
Bilet de intrare: 4 lei preț întreg, 2 lei preț redus (elevi, studenți, pensionari)

Organizator: Secția Educație muzeală
Coordonator târg: Lila Passima