Tratamentul antidepresiv haotic provoaca simptome de discontinuare

Cel mai des, simptomele de discontinuare apar la scurt timp de la oprirea unui antidepresiv. De asemenea, pot să apară şi la o micșorare rapidă a dozei de tratament sau când sunt omise doze în timpul tratamentului. Cea mai simplă cale de a ameliora simptomele este reluarea medicamentului sau a altui medicament similar ca spectru farmacologic.

Antidepresivele nu provoacă adicţie

Simptomele de discontinuare nu sunt un fenomen specific psihotropelor. Se observă în cazul multor clase de medicamente cum ar fi antihipertensivele, diureticele, antihistaminicele, anticonvulsivantele, simpatomimeticele dar și litiul, antidepresivele sau antipsihoticele. În timpul tratamentului se creează un grad de adaptare fiziologică, iar în momentul când medicamentul este oprit, organismul încearcă să ajungă la un nou echilibru.

,,Uneori aceste simptome sunt numite simptome de sevraj, dar un asemenea termen ar implica dependență și ar trebui rezervat drogurilor. Este de evitat pentru medicamente care nu produc adicție cum ar fi și unele antidepresive. Fenomenele de discontinuare sunt de obicei ușoare și dispar cel mai frecvent între 1 –2 săptămâni de la întreruperea tratamentului. ’’, spune Dr. Victor Marinescu, medic primar psihiatrie.

Simptomele de discontinuitate nu înseamnă revenirea bolii

Simptomele de discontinuare trebuie diferențiate de o revenire a bolii. Antidepresivele sunt prescrise pentru stările depresive și de anxietate, care sunt tipic tulburări cronice. De aceea este posibil ca la întreruperea tratamentului să reapară simptome ale tulburării pentru care au fost administrate. De obicei sunt similare și nu mai intense decât simptomele inițiale ale tulburării. Un element de orientare ar putea fi amețeala, care este simptom de discontinuare, dar nu și simptom al revenirii depresiei.

Intensitatea simptomelor de discontinuare este legată de durata tratamentului (de obicei mai mare de 8 săptămâni) și de cât de rapid a fost oprită medicaţia. Tratamentul antidepresiv trebuie să fie prelungit dincolo de obținerea unui răspuns în primele săptămâni. Pe lângă ameliorarea afecţiunii, tratamentul trebuie să aibă rolul de a preveni revenirea simptomelor sau apariția unor noi episoade de boală.

Simptomele de discontinuare sunt mai frecvent somatice și nu psihice si ar putea fi grupate în tulburări de echilibru, simptome senzoriale (parestezii, amorțeli), manifestări gastrointestinale (greață, vomă), tulburări de somn (insomnii, vise agitate), simptome corporale generale asemănătoare gripei (letargie, cefalee, transpirații, frisoane, dureri musculare), simptome afective (anxietate, agitație, depresie, iritabilitate) și uneori manifestări neurologice (akatisie, parkinsonism). Simptomele apar atunci când nivelul antidepresivului scade în sânge, iar pentru preparatele cu timp scurt de înjumătățire pot să apară după ratarea unei doze sau la încercarea de scădere a dozei.

,,Fiecare pacient prezintă un profil propriu de simptome de întrerupere. Mecanismele biologice care stau la baza apariției acestor simptome nu sunt înțelese în totalitate. Se presupune că se produce o scădere relativă a disponibilității serotoninei la nivel sinaptic în prezența unor receptori serotoninergici downreglați, ceea ce poate explica de exemplu simptome ca greața, amețeala, letargia, accentuate la mișcările globilor oculari.”, explică Dr. Victor Marinescu, medic primar psihiatrie.

Ce mesaje ar trebui transmise pacientului?

Doctorul trebuie să recomande o oprire gradată a tratamentului (2-4 săptămâni). Pacientul trebuie să ştie că în cursul unui tratament, poate să apară necesitatea schimbării unui antidepresiv cu un altul. Există posibilitatea ca simptome de discontinuare ale primului antidepresiv să fie confundate cu efectele adverse ale antidepresivului nou introdus.

,,Totuși, simptomele de discontinuare se produc uneori în ciuda recomandărilor medicului. Sunt situații când pacientul uită să își ia tratamentul, când pleacă de acasă pentru mai multe zile sau se hotărăște să oprească tratamentul atunci când termină medicamentele eliberate pe rețetă. Sau când hotărăște să oprească tratamentul și ia medicamentul o dată la două zile sau să își reducă singur dozele. Pacientul nu trebuie să oprească de la sine putere medicația chiar dacă se simte bine.”, adaugă Dr. Victor Marinescu, medic primar psihiatrie.

Aşadar, toate deciziile referitoare la inițierera, ajustarea dozelor sau oprirea tratamentului antidepresiv în timpul terapiei trebuie luate de comun acord în cadrul echipei pacient-medic curant. Toate acestea pentru a beneficia de tratamentul antidepresiv, a reveni rapid la o viață normală și a minimiza efectele neplăcute.

În România, o platformă complexă online, depresiv, a fost gândită special ca un mijloc de sprijin şi informare pentru cei care s-au confruntat de-a lungul vieţii cu o tulburare de dispoziţie sau au în familie persoane care trec prin astfel de episoade. Astfel, în cazul în care aveţi în familie o persoană care suferă de simptomele depresiei, puteţi consulta platforma pe care veţi găsi informaţii provenite de la specialişti din domeniul psihiatriei.

Sursă informaţii medicale: Victor Marinescu, medic primar – psihiatrie