TVA diferentiat si servicii de consultanta pentru intreprinderile sociale doua dintre masurile propuse de participantii la masa rotunda „Antreprenoriatul

La nivel European, in cadrul formelor de organizare specifice economiei sociale, activeaza peste 2 milioane de organizatii (aproximativ 10% din totalul afacerilor Europene) care au peste 11 milioane de angajati (6% din populatia activa a Uniunii Europene), iar acest domeniu este in continua crestere. In ceea ce priveste situatia din Romania, desi acest sector nu este la fel de dezvoltat, nevoia de sustenabilitate a organizatiilor din mediul neguvernamental a condus in mod firesc la dezvoltarea de proiecte care functioneaza dupa principiile intreprinderilor sociale printre care, in practica ultimilor ani, putem identifica chiar si exemple de succes. Cu toate acestea, absenta unui cadru de reglementare, a unui statut clar pentru intreprinderile sociale si a unor masuri eficiente de sustinere a lor ingreuneaza dezvoltarea sectorului economiei sociale.

Cea de-a doua masa rotunda organizata la initiativa „Actionam responsabil! - Reteaua Sociala RSC” (marti, 15 ianuarie) a avut ca tema „Antreprenoriatul social in Romania - oportunitati si provocari” si a reunit peste 20 de participanti - reprezentanti ai autoritatilor publice, ai companiilor, ai organizatiilor non-guvernamentale, precum si ai unor institute de cercetare si organe consultative ale Uniunii Europene la nivel national. (Lista organizatiilor reprezentate in cadrul mesei rotunde se regaseste la finalul comunicatului).

Pe agenda evenimentului s-au regasit urmatoarele teme de dezbatere:
• cadrul legislativ actual pentru economie sociala si antreprenoriat social in Romania;
• modele de buna practica la nivel international;
• nevoia unor legi speciale in acest domeniu - Proiectul de lege privind economia sociala si Proiectul de lege privind antreprenoriatul social;
• forme de organizare specifice economiei sociale;
• masuri financiare si non-financiare de sustinere a intreprinderilor sociale;
• probleme cu care se confrunta organizatiile care activeaza in domeniul economiei sociale.

O prima problema subliniata de catre participantii la masa rotunda a fost aceea ca, in absenta unei definitii clare si a unor instrumente de masurare a impactului social (auditare realizata de o terta parte) al entitatilor ce activeaza in sectorul economiei sociale, introducerea unor stimulente sau a unor masuri non-financiare de sustinere poate genera discriminari, afectand concurenta pe piata libera sau poate conduce la abuzuri. In acest sens, a fost subliniata nevoia de perfectionare a definitiei economiei sociale, asa cum apare ea in Legea asistentei sociale (Legea 292/2011).

In ceea ce priveste stimularea dezvoltarii sectorului economiei sociale prin masuri financiare si non-financiare, printre solutiile propuse de participantii la dezbatere se afla urmatoarele:
• introducerea in legea sponsorizarii a mecenatului de competenta, astfel incat companiile sa poata beneficia de scutiri de impozite pentru serviciile de consultanta oferite pro bono intreprinderilor sociale si ONG-urilor;
• stabilirea unui TVA diferentiat pentru serviciile de interes general;
• introducerea unor criterii sociale in acordarea contractelor in cadrul achizitiilor publice;
• oferirea unei perioade de gratie care sa presupuna scutirea de taxe pentru un anumit interval de timp de la infiintarea intreprinderii sociale;
• crearea unei etichete de economie sociala, corelata cu un sistem de monitorizare si evaluare a impactului social;
• profesionalizarea entitatilor care activeaza in domeniul economiei sociale pentru cresterea calitatii serviciilor si a competitivitatii pe piata, prin transfer de know-how din partea companiilor;
• campanii ample de promovare a antreprenoriatului social ca solutie la probleme sociale, dar si economice.

„Sprijinirea de catre stat a antreprenoriatului social si in general, a economiei sociale prin masuri financiare si non-financiare este un subiect care necesita maxima atentie din partea Guvernului in aceasta perioada dificila din punct de vedere economic pentru Romania, in conditile in care reusim sa configuram un pachet de masuri care sa conduca la transformarea partiala a prestatiilor sociale pasive in subventii stimulative pentru insertie. Scopul comun al tuturor este de a integra persoanele defavorizate, nu de a le sustine prin asistenta situatia de dependenta fata de stat sau ONG-uri specializate.”

(Rodica Lupu, manager „Actionam responsabil! - Reteaua sociala RSC”)

***
Programul urmatoarelor mese rotunde din cadrul seriei „Probleme si solutii pentru stimularea responsabilitatii sociale in Romania” este urmatorul:
• Stimularea responsabilitatii sociale prin sistemul de achizitii publice - 7 februarie;
• Antreprenorii si responsabilitatea sociala corporativa. Cum ajunge RSC in IMM-uri? Ce poate insemna RSC in IMM-uri? - 5 martie;
• Raportarea RSC - impusa sau voluntara? Pro si contra reglementarii - 2 aprilie;
• Consumatorul responsabil - 30 aprilie;
• Instrumente, facilitati si stimulente pentru promovarea responsabilitatii sociale a organizatiilor - 21 mai;
• Responsabilitatea sociala in scoli si universitati - 18 iunie;
• Viitorul responsabilitatii sociale - 9 iulie.

Organizatiile reprezentate in cadrul mesei rotunde: autoritati publice - Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale; companii - Raiffeisen Bank, Unicredit Tiriac Bank, Petrom, EximBank; parteneri sociali - UGIR; organizatii non-guvernamentale - Romanian American Foundation, FDSC, Asociatia Ateliere fara Frontiere, Asociatia React, Fundatia Soros, Fundatia Pact, Aspen Institute, Young Professionals Club, Asociatia Catalactica, Centrul Roman de Politici Europene; institute de cercetare si organe consultative ale Uniunii Europene la nivel national: Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii a€“ Academia Romana, Institutul National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale, Comitetul Economic si Social European.